Revenirea lui Donald Trump la putere a reaprins dezbaterile despre viitorul Orientului Mijlociu. Va continua politica dură împotriva Iranului, crescând riscul unui conflict major? Ioana Constantin Bercean, expertă în relații internaționale cu o experiență remarcabilă, inclusiv ca studentă a actualului șef al CIA, William Burns, oferă o perspectivă pertinentă asupra situației.
Bercean, cu o vastă cunoaștere a dinamicii geopolitice din Orientul Mijlociu și Statele Unite, subliniază faptul că, deși Trump va menține o linie fermă față de China și Iran, un război direct este puțin probabil. Prioritatea sa, precum și cea a administrației americane în general, pare să fie evitarea unui conflict deschis, chiar și cu un aliat apropiat precum premierul israelian Benjamin Netanyahu.
„Liniste nu va fi absolut niciun moment”, afirmă Bercean, aducând în discuție istoria tumultuoasă a regiunii, caracterizată de conflicte persistente, dar nu neapărat de intensitatea catastrofală prezentată adesea în media. Pe termen lung, însă, previziunile devin dificile, intrând în zona speculațiilor.
Experta subliniază faptul că, în ciuda atacurilor reciproce dintre Israel și Iran, niciuna dintre părți nu a escaladat conflictul într-un război total. Acțiunile militare au avut mai degrabă un caracter demonstrativ, menite să asigure stabilitatea internă și să convingă populația de capacitatea de reacție a guvernelor. De asemenea, SUA au jucat un rol esențial în temperarea acțiunilor lui Netanyahu.
„A fost un gentleman’s agreement între administrația Biden și guvernul israelian”, explică Bercean, referindu-se la limitarea intensității și țintelor atacurilor, evitând victime civile și un răspuns disproporționat. Un război direct cu Iranul este dificil de imaginat, având în vedere amploarea provocărilor logistice și militare, precum și implicațiile geopolitice extinse.
Dependența Israelului de SUA este un factor crucial. Statele Unite, după retragerea din Afganistan și planificarea ieșirii din Irak, sunt reticente la un nou conflict în Orientul Mijlociu. Această strategie, independent de orientarea politică a administrației (Democrată sau Republicană), rămâne constantă.
Scenariul unui război SUA-Iran este considerat improbabil de Bercean. Deși SUA dețin un avantaj militar incontestabil, costurile unui asemenea conflict – atât financiare, cât și militare – ar fi uriașe, distrăgând atenția de la competiția geopolitică cu China, o prioritate strategică pentru administrația americană.
„Orientul Mijlociu este o regiune volatilă”, recunoaște Bercean, menționând potențialul unor evenimente neprevăzute, cauzate mai degrabă de erori diplomatice sau neatenții, decât de escalada directă a confruntării dintre Israel și Iran. Comunicările directe și indirecte dintre cele două țări, inclusiv negocierile secrete, joacă un rol esențial în gestionarea tensiunilor.
În viitorul apropiat, Bercean anticipează declarații inflamatorii din ambele tabere, dar puține dintre amenințări vor fi puse în practică. Netanyahu, conștient de dependența Israelului de SUA, nu va putea iniția un război de lungă durată fără sprijinul american. Și în Iran, deși există nemulțumiri populare, un război ar genera o mobilizare națională generală, similară cu cea din timpul conflictului cu Irakul.
Comunicarea, deși indirectă, este permanentă între Israel și Iran, prin intermediari, subliniind nevoia de a preveni escalada periculoasă a situației. Intervenția marilor puteri este considerată puțin probabilă, deoarece nici China, nici Rusia, nici Turcia nu au un interes direct în escalada tensiunilor din regiune.
Trump, deși a susținut Israelul în primul său mandat, a căutat un echilibru geopolitic, promovând acordurile Abrahamice. Similar cu Biden, se așteaptă ca Trump să evite recunoașterea anexării unor părți ale Cisiordaniei de către Israel, pentru a evita încălcarea rezoluțiilor ONU și deteriorarea relațiilor cu statele arabe moderate.
Administrația Trump va fi probabil interesată de consolidarea acordurilor Abrahamice și de reluarea negocierilor dintre Israel și statele arabe, pentru a asigura securitatea Israelului și stabilitatea regiunii. Negocierile secrete, back-channel, vor continua să joace un rol important în această ecuație complexă.
În concluzie, deși riscul de conflict în Orientul Mijlociu persistă, experta Ioana Constantin Bercean oferă un mesaj de relativ optimism, subliniind că marile puteri par hotărâte să evite un război major în regiune, preferând negocierile și gestionarea tensiunilor prin canale diplomatice, uneori secrete. Declaratiile inflamabile vor continua, însă un conflict deschis pare sa fie, cel puțin deocamdată, evitat.