Autostrada Vestului: De zece ori mai scumpă, tuneluri pentru urși și provocări ecologice

Tronsonul de 9,13 kilometri nefinalizat din Autostrada Vestului (A1), Deva – Nadlac, a devenit un simbol al costurilor explozive și al provocărilor ecologice. Prețul per kilometru a crescut de aproape zece ori față de estimările inițiale, iar urșii, deși neobservați de localnici, joacă un rol important în această poveste.

Tuneluri pentru urși și costuri uriașe

Constructorii au termen până în 2027 să finalizeze acest tronson, cunoscut pentru tunelurile sale dedicate animalelor sălbatice, cu o lungime totală de peste doi kilometri. Localnicii susțin că nu au văzut urși în apropierea satelor, însă prezența lor este confirmată în zonele mai înalte din Munții Poiana Rusca.

Lucrările la sectorul Holdea – Margina (Secțiunea E) au început în 2023, însă doar pe o porțiune limitată. O subsecțiune de 3,5 kilometri, care include doi kilometri de tuneluri, un viaduct și un pasaj, a primit autorizația de construcție în august. Costul estimat pentru această porțiune este de 843 de milioane de lei (fără TVA), adică aproximativ 50 de milioane de euro per kilometru – de zece ori mai mult decât estimările din anii 2000.

De la 5 milioane de dolari la 50 de milioane de euro

În 1999, când proiectul Autostrada Deva – Nadlac a primit certificatul de urbanism, costul per kilometru era estimat la 5 – 7 milioane de dolari. Planul inițial prevedea un singur tunel de 450 de metri la Holdea, similar cu tunelul existent al căii ferate Deva – Lugoj. Proiectul autostrăzii, cu o lungime totală de 214 kilometri, urma să fie finalizat între 2005 și 2010, conectând vestul României la rețeaua transeuropeană de transport.

Până în 2015, au fost dați în folosință 115 kilometri din A1 (Lugoj – Timișoara – Arad – Nădlac), iar până în 2019 s-a finalizat Autostrada Lugoj – Deva (100 km), cu excepția sectorului Holdea – Margina (9,13 km).

Impactul asupra mediului și costuri suplimentare

Acest sector traversează Podisul Lipovei – Poiana Rusca, sit Natura 2000, ceea ce a generat îngrijorări din partea organizațiilor de mediu. Rapoartele indică prezența a 5 – 10 urși, cel puțin 20 de lupi și cel puțin 20 de râși în această zonă.

În 2012, Comisia Europeană a solicitat un nou acord de mediu, care prevedea construirea de pasaje pentru animalele sălbatice. Acest lucru a dus la reproiectarea traseului, incluzând două tuneluri, trei ecoducte și un viaduct suplimentar. Costurile au crescut cu peste 130%, iar CNAIR a fost nevoită să relanseze licitația.

În 2022, contractul a fost atribuit unei asocieri conduse de Spedition UMB, pentru suma de peste 1,8 miliarde de lei (fără TVA), finanțată prin PNRR.

O autostradă cu o istorie lungă

La începutul anilor ’90, Guvernul României anunța planuri ambițioase de construire a 1.000 de kilometri de autostradă într-un deceniu. Autostrada Deva – Nadlac, estimată inițial la 170 km, urma să fie finalizată până în 2002. Lucrările au început însă mult mai târziu, iar în prezent, cei 220 de kilometri dintre Deva și Nădlac pot fi parcurși în aproximativ două ore și jumătate.

Peste 1.100 de kilometri de autostradă sunt funcționali în România, majoritatea construiți în ultimele două decenii.