„Curând începe un nou război uriaș”, anunță cu glasul rănit de luptă „Getotac”, comandantul unui pluton de circa 100 de români care luptă în prima linie a conflictului din Ucraina, într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul”. Un avertisment șocant, care răsună ca un ecou îngrijorător în peisajul geopolitic actual.
De aproape doi ani, „Getotac” și oamenii săi, din plutonul „Getica” (cunoscut și ca Romanian Battlegroup „Getica”), se află în inima conflictului, luptând atât pe teritoriul Ucrainei, cât și în incursiuni riscante pe sol rus. Identitatea sa reală rămâne secretă, o necesitate absolută pentru securitatea sa și a camarazilor săi. Dar acțiunile sale vorbesc mai mult decât o mie de cuvinte.
Motivația sa este clară: apărarea populației civile ucrainene împotriva invaziei rusești și contribuția la încetinirea avansului Rusiei spre Europa. Nu este militar de carieră, dar pregătirea sa specială, inclusiv colaborări anterioare cu servicii de informații europene și cursuri tactice, l-au propulsat în fruntea luptei.
Plutonul „Getica” este mai mult decât o unitate militară; este un fel de „sindicat” al românilor care luptă în Ucraina. „Getotac” a reușit să adune sub steagul său aproximativ 100 de cetățeni români și moldoveni, selectați cu grijă, după criterii riguroase. Doar unul din zece candidați este admis, întrucât miza este prea mare pentru a accepta riscuri inutile. Numărul real este, de altfel, ținut secret din motive de securitate operațională.
Salariile sunt comparabile cu cele ale soldaților ucraineni, cu sporuri pentru zilele petrecute în zona de conflict. Cu toate acestea, „Getotac” mărturisește că câștiga de patru ori mai mult în România, deci motivația sa nu este financiară.
Criteriile de selecție sunt clare: condiție fizică excelentă, motivație solidă, cunoașterea situației geopolitice și convingerea că Rusia a invadat ilegal Ucraina. Ideologiile extremiste de orice fel sunt excluse.
În ciuda numărului mare de cereri, „Getotac” sfătuiește pe românii care doresc să se implice în conflict să se înroleze în Armata Română, considerând că țara noastră se află într-o situație geopolitică extrem de fragilă. Și cei care nu pot lupta pot contribui la efortul de război: combaterea propagandei rusești este vitală. „Combateți fake news-ul cu fapte validate”, insistă el.
Experiența lui „Getotac” pe front este marcată de lupte grele, inclusiv în Bahmut, unde au fost printre ultimii care au părăsit orașul distrus. El descrie pierderea Bahmutului ca pe o consecință a lipsei de ajutor extern, a superiorității numerice rusești și, posibil, a unor erori tactice din partea comandamentului ucrainean. Cu toate acestea, subliniază că Bahmut a avut rolul său, epuizând trupele Wagner.
Succesele plutonului „Getica” nu au trecut neobservate. Serviciile de informații militare ucrainene (GUR) au publicat un articol laudativ despre ei, menționând contribuția lor la eliberarea unei suprafețe importante de teritoriu la nord de Harkov.
„Getotac” dezvăluie, de asemenea, incursiuni în teritoriul rusesc, în special la Belgorod și Kursk, operațiuni de cercetare menite să testeze punctele slabe ale apărării rusești. Aceste informații s-au dovedit extrem de valoroase.
Deși lupta pe viață și pe moarte, „Getotac” subliniază că el și camarazii săi nu nutresc ură față de soldații ruși, văzându-i ca pe victime ale unui regim opresiv. Experiența cu prizonierii de război confirmă această afirmație, relatând episoade neașteptate de umanitate.
Concluzia sa este sumbră: indiferent de evoluțiile de pe frontul din Ucraina, riscul unui război mondial este iminent. Nu conflictul ucrainean în sine, ci alte focare de tensiune (Taiwan, Orientul Mijlociu, Coreea) ar putea declanșa o conflagrație globală. El anticipează o rezistență acerbă din partea Ucrainei, chiar și în eventualitatea unei înfrângeri militare, transformându-se într-un conflict de gherilă.
„Getotac” trasează o imagine sumbră, dar necesară. Un avertisment percutant, care ne obligă să reflectăm asupra fragilității păcii și asupra riscurilor iminente.
Un ultim gând: Cuvintele comandantului român trebuie ascultate cu atenție. Nu este vorba doar de un conflict la granița Europei, ci despre o posibilă catastrofă globală, o amenințare la adresa omenirii întregi. Prevenirea unui astfel de scenariu necesită o abordare calmă, dar fermă, bazată pe diplomație, conștientizare și solidaritate globală.