UE redirecționează fonduri: România primește finanțare pentru modernizarea armatei

Uniunea Europeană își reconfigurează politica de finanțare, deschizând calea pentru alocarea a zeci de miliarde de euro către sectorul apărării și securității. Această decizie, motivată de războiul din Ucraina și presiunile exercitate de Donald Trump asupra UE pentru a stimula investițiile militare, are implicații majore pentru România și celelalte state membre.

Schimbarea de politică afectează aproximativ o treime din bugetul UE, adică aproximativ 392 de miliarde de euro alocați pentru perioada 2021-2027, fonduri destinate inițial reducerii inegalităților economice. Până în prezent, doar 5% din aceste fonduri de coeziune au fost utilizate, iar țări precum Polonia, Italia și Spania au cheltuit și mai puțin. Anterior, aceste fonduri nu puteau fi folosite pentru achiziționarea de echipamente militare sau finanțarea directă a armatelor, cu excepția investițiilor în produse cu dublă utilizare, precum dronele.

În următoarele săptămâni, statele membre vor primi confirmarea flexibilității crescute în utilizarea fondurilor de coeziune. Acestea pot fi acum alocate pentru sprijinirea industriilor de apărare și a proiectelor de mobilitate militară, cum ar fi consolidarea infrastructurii rutiere și a podurilor pentru transportul sigur al vehiculelor militare, potrivit unor oficiali UE, citate de Financial Times.

Noile reguli vor permite finanțarea stimulării producției de arme și muniții, însă interdicția de utilizare a fondurilor UE pentru achiziționarea directă a acestora rămâne în vigoare. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a clarificat că fondurile de coeziune pot fi utilizate pentru industria de apărare, atâta timp cât contribuie la dezvoltarea regională, inclusiv mobilitatea militară.

Situația infrastructurii de transport din Germania, pivotul mobilității militare europene, este precară. Ministerul Economiei din Berlin a estimat, în 2022, nevoia urgentă de investiții de 165 de miliarde de euro în infrastructură. Germania va primi 39 de miliarde de euro din fondurile de coeziune până în 2027.

Statele de la granița estică a UE, care au crescut cheltuielile militare după invazia Ucrainei și au suferit o scădere a investițiilor străine, vor saluta această modificare. Gintare Skaistė, ministrul de finanțe al Lituaniei, a subliniat necesitatea investițiilor în proiecte costisitoare de mobilitate militară, esențiale nu doar pentru o țară, ci pentru întreaga regiune.

Presiunile exercitate de Donald Trump asupra aliaților NATO, cu amenințări de a încuraja Rusia să acționeze după bunul plac dacă țintele de cheltuieli militare nu sunt îndeplinite, au contribuit la această decizie. Polonia, care cheltuiește 4,1% din PIB pentru armată (dublu față de ținta NATO) și vizează 4,7% în 2025, a făcut presiuni asupra Comisiei pentru a aloca mai multe fonduri apărării.

Țările UE au utilizat până acum relativ puțin din fondurile de coeziune, prioritatea fiind acordată fondurilor de redresare post-pandemie (care expiră în 2026). Polonia, de obicei un beneficiar important al fondurilor de coeziune, a înregistrat întârzieri din cauza înghețării fondurilor de către Bruxelles în 2022, din cauza preocupărilor legate de statul de drept. Situația s-a îmbunătățit după preluarea mandatului de prim-ministru de către Donald Tusk, în decembrie 2023.

Această schimbare de politică va fi bine primită și de contribuabilii la bugetul UE, precum Germania, Țările de Jos și Suedia, care preferă utilizarea fondurilor existente în locul emiterii de datorii comune sau alocării de finanțări suplimentare.

Transferarea de fonduri de la alte priorități, cum ar fi infrastructura verde și digitală, către industria de apărare, necesită aprobarea Comisiei. Piotr Serafin, viitorul comisar pentru bugetul UE, a declarat că acordarea unei atenții sporite apărării nu înseamnă neglijarea tranziției verzi sau a coeziunii.

Guvernele regionale au reacții mixte, unele fiind îngrijorate de impactul asupra dezvoltării regionale și de centralizarea finanțării. Altele salută sprijinul pentru proiecte care nu reușesc să atragă capital privat. Olgierd Geblewicz, președintele regiunii Pomerania de Vest din Polonia, a dat exemplul conectării unui poligon militar cu un aeroport, subliniind că deciziile la nivel regional, cu acordul local, sunt esențiale.

Această modificare a politicii prefigurează un accent mai puternic pe apărare în următorul buget al UE (începând cu 2028), urmând să fie negociat anul viitor. Un raport al fostului președinte finlandez Sauli Niinistö recomandă alocarea a 20% din buget pentru apărare. Jürgen Ligi, ministrul de finanțe al Estoniei, a subliniat nevoia țărilor baltice de o prezență militară mai puternică, reflectată în următorul buget european.

În concluzie, decizia UE de a redirecționa fonduri către sectorul apărării oferă României oportunități semnificative pentru modernizarea armatei și consolidarea securității naționale. Noua flexibilitate în utilizarea fondurilor de coeziune deschide calea pentru investiții importante în industria de apărare și infrastructura militară.