Viitorul României în UE: Un echilibru delicat între suveranitate și integrare

Alegerile recente au evidențiat o întrebare crucială pentru viitorul României: ce fel de Uniune Europeană ne avantajează cu adevărat? Expertul în științe politice Ramona Coman, de la Université Libre de Bruxelles, oferă o perspectivă clară și pertinentă asupra acestui subiect complex.

Un echilibru esențial: Coman subliniază că succesul UE se datorează unui echilibru inteligent între două viziuni: cea interguvernamentală, bazată pe decizii consensuale ale statelor membre, și cea supranațională, care implică instituții europene cu putere decizională independentă. Această combinație, spune ea, este calea spre prosperitate pentru România.

Mitul suveranismului absolut: Teama unor partide eurosceptice de pierderea suveranităţii în favoarea unei Uniuni Europene federalizate este, în opinia expertei, nefondată. Coman argumentează convingător că un suveranism absolut ar conduce la colapsul UE, un scenariu dezastruos pentru România. Paradoxal, chiar și partidele suveraniste beneficiază de politicile supranaționale ale UE, uneori fără să-și dea seama, precum cele de coeziune.

Federalismul interguvernamental: Modelul ideal pentru România, potrivit lui Coman, nu este nici un stat federal centralizat, nici o simplă confederație. Este vorba de un „federalism interguvernamental”, o sinteză echilibrată care combină deciziile statelor membre cu competențele supranaționale ale instituțiilor europene. Această abordare asigură atât menținerea unor drepturi naționale esențiale, cât și beneficiile integrării europene.

Suveranitate negociată, nu impusă: Coman dezamăgește mitul unei pierderi forțate a suveranităţii. Statele membre, spune ea, și-au limitat în mod voluntar unele drepturi suverane în diverse domenii, printr-un proces democratic, prin modificări ale tratatelor, adesea urmate de consultări parlamentare sau referendumuri.

O federație implictă: Deși UE nu se numește federație, caracteristicile sale funcționale se apropie de acest model. Procesul decizional și transferul de competențe la nivel supranațional sunt dovezi clare ale acestei similitudini, subliniază Coman, referindu-se la expresia „federație de state membre” popularizată de politologi renumiți precum Jean-Louis Quermonne și Jacques Delors.

Imperfecțiuni și reforme necesare: Coman recunoaște că Uniunea Europeană nu este lipsită de defecte. Crizele economice, migrația, Brexit-ul, precum și ascensiunea partidelor populiste au evidențiat necesitatea unor reforme. Critica constructiva, chiar și de la partidele radicale, este benefică, atâta timp cât se încadrează în limitele democrației, subliniază ea. Raportul Mario Draghi, de exemplu, ilustrează importanța analizelor critice, care pot contribui la îmbunătățirea funcționării UE.

Dezbateri democratice esențiale: În final, Coman evidențiază necesitatea unor dezbateri publice viguroase, bazate pe respectul pentru democrație. Clivajul actual, între traditionalism/autoritarism/naționalism pe de o parte, și ecologism/progresism/libertarianism pe de altă parte, reflectă dezbateri esențiale pentru viitorul Europei. Esențial este ca aceste dezbateri să rămână în limitele dialogului democratic și să evite „democrația iliberală”.

Experiența și expertiza Ramonei Coman: Cercetător și profesor de științe politice la Université Libre de Bruxelles, Ramona Coman are o vastă experiență în studiul conflictelor de suveranitate în UE și al reformelor instituționale. Proiectul său actual, „Conflicte de suveranitate într-o Uniune Europeană în criză”, în colaborare cu Universitatea Cambridge, este o dovadă a angajamentului său față de înțelegerea complexității integrării europene. A publicat recent volumul „Guvernare și politică în Uniunea Europeană post-criză”, sub egida Universității Cambridge.

Concluzia este clară: viitorul României în UE depinde de o abordare pragmatică și echilibrată, care să valorifice beneficiile integrării europene fără a renunța la interesele naționale. Modelul ideal nu este nici suveranismul radical, nici federalismul totalitar, ci o combinație inteligentă a acestor două viziuni, așa cum explică convingător Ramona Coman.