Cutremur politic în România: Un ultranationalist în turul doi al alegerilor prezidențiale

Rezultatele preliminare ale primei runde a alegerilor prezidențiale din 2024 au șocat atât electoratul român, cât și scena politică internațională. Calin Georgescu, un ultranationalist fără partid, a reușit performanța uluitoare de a obține 22% din voturi, depășind-o pe Elena Lasconi și plasându-se în fața premierului Marcel Ciolacu, conform rapoartelor BBC, Reuters, Politico și The Guardian.

Ascensiunea fulgerătoare a lui Georgescu a luat prin surprindere analiștii politici. Strategia sa, concentrată pe platformele de socializare, în special TikTok, a rezonat puternic cu un electorat nemultumit, format din tineri și persoane din mediul rural, adesea marginalizați de partidele tradiționale. Un exit-poll inițial prevestea calificarea Elenei Lasconi în turul al doilea, dar cursa electorală a fost răsturnată complet pe măsură ce numărarea voturilor a progresat.

Platforma lui Georgescu, extrem de religioasă și naționalistă, promovează reducerea dependenței de importuri, sprijinirea fermierilor și creșterea producției interne de alimente și energie. El a criticat vehement Uniunea Europeană și NATO, susținând că nu reprezintă corect interesele României și acuzând companiile militare americane de manipulare a războiului din Ucraina.

Utilizarea strategică a TikTok a propulsat-o pe Georgescu în prim-planul scenei politice. Deși puțin cunoscut înainte de alegeri, acesta a reușit să își construiască o bază solidă de susținători prin intermediul acestei platforme, însă a atras și critici virulente pentru declarațiile sale anterioare de susținere a Mișcării Legionarilor.

Marcel Ciolacu, actualul prim-ministru, se află într-o situație dificilă. La doar două puncte procentuale în urma lui Georgescu, trebuie să convingă electoratul că opțiunea pro-europeană și pro-NATO este singura viabilă pentru România. Georgescu devine astfel simbolul unui protest anti-establishment și al unei opoziții radicale față de influențele externe.

Georgescu, un candidat independent, fost membru al unor instituții internaționale, și-a construit un profil de lider care se prezintă drept apărător al suveranității naționale, al fermierilor și al economiei interne. Criticile sale vehemente la adresa scutului antirachetă NATO de la Deveselu adaugă o altă dimensiune controversată imaginii sale.

Legăturile sale cu mișcările fasciste din perioada interbelică rămân un punct sensibil, însă ascensiunea sa reflectă o schimbare profundă în percepția asupra clasei politice tradiționale. Mulți cetățeni pun sub semnul întrebării apartenența la structuri internaționale precum UE și NATO, preferând argumentele de suveranitate națională și independență economică.

Reuters subliniază lupta strânsă dintre Ciolacu și Georgescu. Ciolacu promovează agenda pro-europeană, dar trebuie să răspundă preocupărilor electoratului cu privire la problemele economice ale țării, România având cea mai mare pondere de persoane expuse riscului de sărăcie din UE.

Associated Press, AFP și alte publicații internaționale au relatat surpriza generată de rezultate, subliniind ascensiunea extremă dreaptă și incertitudinea viitorului politic al României.

Publicațiile germane Der Spiegel, Zeit și tagesschau.de descriu ascensiunea lui Georgescu, un promotor al extremismului de dreapta cu viziuni anti-vestice și o tendință de a glorifica regimul fascist interbelic. Utilizarea eficientă a TikTok i-a permis mobilizarea unui electorat semnificativ, mai ales în rândul tinerilor și diasporei.

Georgescu, după alegeri, a transmis un mesaj clar: „Poporul român s-a trezit la realitate.” Cuvintele sale, rezonând cu temerile legate de războiul din Ucraina și nesiguranța economică, au contribuit la succesul său.

Turul al doilea, programat pentru 8 decembrie, va fi o bătălie electorală crucială între Georgescu și Ciolacu. Susținerea lui Georgescu de către George Simion, liderul AUR, și neimplicarea Elenei Lasconi complică și mai mult scena politică.

Romania se află la o răscruce de drumuri. Alegerea viitorului președinte va influența nu doar viitorul economic al țării, ci și stabilitatea geopolitică a regiunii. Calin Georgescu, cu viziunea sa naționalistă și o abordare „dezintegrată” a relațiilor externe, promite o schimbare radicală.

Ascensiunea lui Georgescu reprezintă un paradox al vremurilor noastre: modul în care un extremist poate deveni un candidat serios. Combinarea naționalismului agresiv cu discursul pro-rus, glorificarea fascistilor și utilizarea citatelor biblice au contribuit la construirea imaginii sale ca lider al „națiunii ortodoxe”.

Analistii străini încearcă să înțeleagă amploarea schimbării din România, o țară marcată de sărăcie, instabilitate politică și tensiuni geopolitice. Rezultatul alegerilor prezidențiale va influența profund direcția pe care o va lua țara în viitor.

Concluzia este clară: România se află într-un moment istoric decisiv, unde viitorul său este legat strâns de decizia electoratului din turul doi al alegerilor prezidențiale.