„Turismul de răzbunare” – trendul mondial pe care românii l-au inteles gresit. Turismul de razbunare sau calatoria de razbunare („revenge tourism” sau „revenge travel”) este un trend care a inceput la nivel mondial in luna mai, atunci cand s-au relaxat pentru prima data restrictiile de calatorie. Specialistii chestionati de Ziare.com spun ca acest trend a fost inteles gresit la noi, desi el se refera la cu totul altceva. „Turismul de razbunare este modul prin care multi calatori la nivel mondial vor sa compenseze faptul ca au stat inchisi in casa pentru o perioada lunga de timp. Astfel ca, dupa pandemie, cand poate cu putin noroc vietile noastre vor reveni la normal, cei care calatoresc frecvent vor pleca si mai des in excursii tocmai pentru a compensa. Astfel ca, si in Romania ar trebui sa ne asteptam la un val de vacante in 2021 sau cu varf 2022, dar pana atunci structurile de cazare, turoperatorii, companiile aeriene trebuie sa arate ca s-au pregatit cu adevarat pentru turisti si le pot oferi siguranta sanitara de care au nevoie”, a declarat pentru Ziare.com, consultantul in turism Traian Badulescu, potrivit ziare.com.
Care sunt țările care au impus condiții și restricții pentru români de la 1 august. Belgia este cea mai nouă țară care include România pe lista țărilor ai căror cetățeni sunt supuși unor restricții. Locuitorii din 24 de județe din România sunt plasați, începând de ieri, în „zona roșie”, de către autoritățile belgiene. Acest lucru înseamnă că vor fi obligatorii carantina și testarea pentru persoanele care provin din aceste județe și care vor să călătorească în Belgia, transmite Ministerul Afacerilor Externe (MAE) belgian. Astfel, începând de sâmbătă, Centrul (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu), Sud-Estul (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea), Sudul Munteniei (Arges, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman) și Sud-Vestul Olteniei (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea) sunt în „zona roșie”. „Zona roșie înseamnă: pentru cei ce călătoresc în Belgia din zona roșie, carantina și testarea COVID19 sunt obligatorii la sosirea în Belgia. Restul României rămâne în zona portocalie. Sunt recomandate carantină și testare”, pentru cei ce vin din România în Belgia, potrivit Europa Liberă.
​Scenariul de revenire economică pe care se bazează Erste, proprietarul BCR şi cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est: Revenirea arată ca un val, creşterile vor fi urmate de scăderi. România a oferit cel mai redus pachet financiar de susţinere de numai 3% din PIB, în timp ce Ungaria a dat 18% şi Cehia 14%. Erste, cel mai mare grup bancar din Europa Centrală şi de Est şi proprietarul BCR, a doua bancă din România, a prezentat vineri la Viena rezultatele financiare pentru primul semestru al anului 2020 şi a avansat date noi legate de revenirea economică. Scenariul cel mai probabil de revenire are forma unui val, perioadele de creştere alternând cu perioade de scăderi, astfel încât revenirea la nivelul din 2019 va dura. Pentru România, scenariul avansat la 31 iulie este de o scădere de 4,7% în anul 2020, urmată de o creştere de 3,9% în anul 2021. Şomajul este estimat pentru 2020 la 5,9%, iar pentru 2021 va creşte la 8,5%. Deficitul bugetar prognozat de Erste este de 7,3% din PIB în 2020, urmat de un nou deficit de 3,8% din PIB în 2021. Dintre cele şapte ţări unde Erste activează, România are cea mai mică creştere economică pentru 2021. Într-un alt grafic Erste prezintă comparativ valoarea pachetelor financiare oferite de fiecare ţară pentru susţinerea economiei, a companiilor şi a populaţiei, scrie ZF.ro.
Culise: Maghiarii şi austriecii „fac zid” împotriva BRUA, sabotând interesele României în favoarea „mamei Rusia”. 

Maghiarii şi austriecii fac zid comun împotriva gazoductului BRUA, sabotând interesele României, făcând parcă „jocul mamei Rusia”, după cum au declarat recent pentru „Adevărul” surse apropiate discuţiilor. Cert este că, procedurile derulate luna trecută pentru rezervarea de capacitate pentru determinarea rentabilităţii economice a proiectului prelungirii conductei internaţionale de transport de gaze naturale BRUA din Ungaria până în Austria au fost finalizate cu un eşec total: niciun furnizor sau trader nu a rezervat vreun metru cub la licitaţia organizată de transportatorii de gaze din cele două ţări, FGSZ şi Gas Connect. Licitaţia nu a fost organizată însă din proprie iniţiativă, ci în urma unei decizii executorii în acest sens a Agenţiei de Cooperare a Reglementatorilor din domeniul Energiei (ACER) din Europa de anul trecut, pe care transportatorul de gaze maghiar a atacat-o între timp la Tribunalul UE, scrie profit.ro. În aprilie 2019, ACER a decis efectuarea unui test economic în vederea stabilirii viabilităţii proiectului BRUA pe segmentul său ungaro-austriac, decizie rămasă definitivă în august anul trecut. Testul a fost efectuat luna aceasta şi s-a încheiat fără nici un fel de rezervare de capacitate, finalizându-se cu o „decizie finală de investiţie negativă”, potrivit unui anunţ al FGSZ, scrie Adevarul.ro

Suma fabuloasă pe care constructorii auto au împrumutat-o în ultimele 5 luni pentru a trece peste șocul pandemiei. Constructorii auto au împrumutat peste 132 de miliarde de dolari în ultimele 5 luni pentru a trece de șocul economic provocat de pandemia de coronavirus, scrie Autonews.com. Constructorii auto din întreaga lume au fost nevoiți să facă împrumuturi după restricțiile de circulație impuse în luna martie ca măsură de reducere a răspândirii pandemiei de coronavirus. Potrivit datelor analizate de agenția de presă Bloomberg, valoarea totală a împrumuturilor realizate de industria auto a depășit 132 de miliarde de dolari. Din această sumă, împrumuturile noi au totalizat 79 de miliarde de dolari, în timp ce refinanțările de credite au fost de 53 de miliarde de dolari. În total, 80% din împrumuturile obținute în acest an au fost contractate începând din luna martie. De asemenea, Bloomberg a analizat situația împrumuturilor pe continente și regiuni. Astfel, cei mai mulți bani au fost împrumutați de constructori auto, cu un total de 61,87 miliarde de dolari, dintre care 51.22 miliarde de dolari au fost reprezentați de împrumuturi noi, scrie libertatea.ro.

Agricultorii dobrogeni, grav afectați de secetă. Aceștia vor suspendarea ratelor timp de 18 luni. Fermierii dobrogeni sunt grav afectați de secetă, motiv pentru care ei cer autorităților să emită un act normativ prin care să le fie suspendate ratele timp de 18 luni. Aceștia spun că agricultura este compromisă, în mare măsură, iar Guvernul nu le-a acordat niciun fel de sprijin real. Cel mai afectat este județul Constanța, unde peste trei sferturi din suprafața cultivată a fost distrusă, transmite Grupul de Inițiativă al Agricultorilor Dobrogeni. „Situația creată de secetă este fără precedent, iar Guvernul amână, în continuare, sprijinirea și protejarea producătorilor agricoli în fața creditorilor. Atunci când se distruge agricultura, vorbim despre perspectiva lipsei alimentelor de pe piață, distrugerea economiei și probleme sociale. 

Chiar și în pandemie, Bulgaria raportează excedente bugetare. Bulgaria se așteaptă să înregistreze un excedent fiscal de 1,5% din PIB în primele șapte luni din acest an, față de un surplus de 2,8% în perioada similară din 2019, a informat Ministerul de Finanțe de la Sofia, transmite Reuters. Statul balcanic încă raportează excedente bugetare, chiar dacă economia sa este afectată de pandemia de coronavirus (COVID-19), arată Agerpres. În primul semestru din 2020, autoritățile de la Sofia au anunțat un excedent fiscal de 1,4% din PIB, sau 1,6 miliarde de leva (967.00 milioane de dolari). La finalul acestui an, Bulgaria ar urma să înregistreze un deficit fiscal de 3% din PIB, în urma majorării cheltuielilor pentru sprijinirea angajaților și a companiilor afectate de pandemie, scrie profit.ro.
Harta județelor în care s-a impus obligativitatea purtării măştii de protecţie (vezi măsurile impuse în fiecare judeţ). Tot mai multe autorități locale, în special în județele care se confruntă cu focare de infecție cu coronavirus, au luat decizia ca masca de protecție să devină obligatorie inclusiv în spațiile deschise aglomerate. Până acum în 19 judeţe s-a impus obligativitatea purtării măştii de protecţie, dar numărul acestora este foarte probabil să crească, scrie financialintelligence.ro

Coronavirusul îngroapă treptat pașapoartele de hârtie. Trendul global privind pașapoartele electronice sau folosirea datelor biometrice pentru a permite turiștilor să viziteze o destinație devine din ce în ce mai pragmatic, în noul context creat de Coronavirus. Scanarea fețelor sau utilizarea amprentelor sunt doar două dintre direcțiile promovate de antreprenorii din turism, la nivel internațional. Coronavirusul a făcut ca, pe lângă acestea, introducerea unor date privind istoricul de sănătate să nu fie exclusă, potrivit Forbes.com. Astfel, pașapoartele electronice ar putea deveni o formă sigură de a călători în viitorul apropiat. Pentru început, denumirea de pașaport provine din jurul anului 1540, acesta reprezentând un document pe care îl puteau deține adevărați domni. Era chiar un semn de diferențiere și de etalare a standardelor bunei societăți. În plus, documentul ilustra posibilitatea de a călători liber, fără probabilitatea iscării vreunui război. Se presupune că denumirea de pașaport provine din limba franceză, de la cuvântul porte, care înseamnă ușă, amplificând ideea de circulație liberă între două spații diferite.

sursa:hotnews.ro