Studiile arata ca circa cinci la suta dintre simptomaticii infectati cu noul coronavirus se imbolnavesc atat de grav, incat le este pusa viata in pericol si au nevoie sa fie conectati la un ventilator care sa ii ajute sa respire. Multi dintre acestia pierd lupta cu virusul. Dar cei declarati vindecati sunt, oare, cu adevarat sanatosi?

Cei mai multi dintre pacientii simptomatici de COVID-19 – cu forme mai severe sau mai usoare de boala, deopotriva – nu pot raspunde „da” la aceasta intrebare si declara ca se simt altfel decat dupa o gripa obisnuita: nu mai reusesc sa isi regaseasca energia dinainte si obosesc foarte usor.

„Acest virus nu se compara cu nimic din ceea ce cunoastem. Covid-19 nu e nicidecum o simpla afectiune a plamanilor, ci o boala care afecteaza multe organe”, a declarat dr. Jochen Muke, unul dintre cei patru medici sefi de la clinica de specialitate Bad Bentheim. din Germania.

In mod clar, noul coronavirus poate afecta, inclusiv in cazurile de gravitate medie, si alte organe decat plamanii, precum inima sau creierul. Deasemenea, psihicul este foarte prabusit la acesti pacienti.

Cei vindecati vorbesc si despre unele probleme necorelate. Rinichii, ficatul si intestinele nu le mai functioneaza ca inainte.

Din acest motiv, clinica germana ofera acum si terapii pentru cei vindecati de COVID, noteaza Formula As.

„Inainte sa ne infectam, mergeam in unele zile si cate 60 de kilometri cu bicicletele electrice, iar acum, nu mai reusim sa parcurgem decat jumatate din aceasta distanta”, a declarat unul dintre pacientii vindecati.

„Dintr-odata, avem o nevoie ingrozitoare de somn, dormim si cate zece ore in fiecare noapte. In plus, inainte nu mergeam niciodata la doctor, acum sunt aproape zilnic in cate-un cabinet”, spune un altul.

Alti pacienti vindecati, ajunsi la clinica de reabilitare, se plang ca le cade foarte mult par. In publicatiile de specialitate apare aproape saptamanal cate un nou indiciu privind efectele Covid-19 asupra unei anumite regiuni a corpului sau a unor functii fiziologice. Caderea parului este una dintre numeroasele consecinte posibile.

Specialistii germani vorbesc despre un „sindrom post-Covid”, care poate aparea chiar si dupa cazurile mai usoare: „Bolnavii vindecati nu revin la viata lor obisnuita. Ei sunt coplesiti de o stare de sfarseala, care seamana cu simptomele sindromului de oboseala cronica”, spune dr. Muke.

Si spectrul bolilor care pot fi contractate ca urmare a Covid-19 este amplu. Doctorii stiu acum cu certitudine ca virusul ataca in mod direct vasele de sange: sangele se coaguleaza mai usor si astfel riscul de accident vascular cerebral creste.

In plus, alte studii au subliniat recent ca infectia poate duce la dezechilibre metabolice, declansand astfel diabetul.

Medicii sunt de parere ca si daca ar disparea in curand, gratie unui vaccin eficient, boala declansata de noul coronavirus va continua mult timp sa impovareze sistemele de sanatate ale lumii.

„In Germania, clinicile de pneumologie se pregatesc de mii de cazuri care necesita reabilitarea”, declara dr. Muke.

Planul de tratament pentru sindromul post-COVID se aseamana cu cel de recuperare in urma unui atac de cord: multa gimnastica, antrenament la ergometru, exercitii de relaxare si plimbari in spatii verzi. La asta se adauga incercarile menite sa restaureze nivelul capacitatii pulmonare. Unii fosti pacienti cu Covid-19 sunt atat de slabiti precum pacientii care au suferit un transplant de inima.

In program sunt incluse si metode de psiho-cardiologie, pentru tratarea urmarilor emotionale ale Covid-19. Fostii pacienti sunt bantuiti de cosmaruri ori amintiri fulgeratoare ale momentelor de spaima, traite in perioada de varf a bolii. Psihologii compara starea in care se afla multi dintre fostii pacienti cu Covid-19 – chiar si dupa saptamani si luni de la vindecare – cu stresul post-traumatic, o tulburare care apare in urma unor experiente traumatizante, precum o explozie sau moartea unui apropiat.

Intervievata de ziaristii de la o revista de specialitate medicala, una dintre fostele paciente cu Covid-19 povesteste ca, de cand a depasit boala, nu mai rezista nici macar cinci minute intr-un magazin. Cand se afla acolo, are senzatia ca necunoscutii se apropie prea mult de ea. Iar asta o face sa se gandeasca la modul inca nedeslusit in care a ajuns sa se infecteze. Dupa primirea diagnosticului, a fost sigura ca va muri.

Asemenea temeri au fost probabil alimentate si de imaginile transmise la inceputul crizei, din Lombardia. Ele infatisau pacienti intubati, care zaceau in paturi improvizate in graba. Imaginile acestea au avut un impact urias asupra oamenilor care s-au imbolnavit ulterior de COVID.

„Pentru multi dintre ei, drumul de intoarcere la normalitate va dura foarte mult”, afirma specialistii.

Sars-CoV-2 nu este nici prima, nici ultima pandemie cu care se confrunta omenirea. Studiind modul in care au afectat pandemiile trecute psihicul uman, specialistii au avut multe de invatat despre cum vor decurge lucrurile in contextul actual.

Una dintre principalele probleme care apar la nivelul psihicului atunci cand se declanseaza o noua pandemie este nesiguranta. O incertitudine generalizata, care vizeaza atat cauzele, cat si efectele si modalitatile de protectie in fata bolii.

Aceasta nesiguranta poate declansa stari de anxietate si numeroase alte dezechilibre psihice. Iar izolarea, necesara in pandemie, creste la randu-i nivelul de stres, inrautatind starea psihica.

Psihologii au insa o veste buna: oricat de grea ar fi perioada de izolare si de respectare a regulilor de distantare fizica, cei mai multi oameni vor trece cu bine peste ea. Pentru ca, din cate se pare, si in psihologie se aplica vechea vorba care spune ca „Dumnezeu nu ne da mai mult decat putem duce”. Oamenii au de regula o constitutie psihologica suficient de robusta pentru a face fata multor lovituri, astfel incat sa nu clacheze usor.

sursa:ziare.com