Câte paturi ATI are România? Depinde cine întreabă și pe cine. Cum de numărul testelor pozitive rămâne același și când se fac de trei ori mai multe? Depinde cine răspunde.


Să derulăm spre începutul pandemiei în România.

  Victor Costache, pe-atunci ministrul sănătăţii, martie 2020:  “În România avem 4.000 de paturi de Terapie Intensivă”.

Document al Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, tot martie 2020: “Avem 2.503 paturi de Terapie Intensivă adulţi şi 150 de paturi ATI copii”.

Grupul de Comunicare Strategică, martie 2020: “România dispune de 2.653 de paturi de Terapie Intensivă”.

Nelu Tătaru, noul ministru al sănătăţii, 19 iulie 2020:  “În România sunt 4.000 de paturi de Terapie Intensivă, dintre care 1.927 sunt în spitalele COVID”.

Document al Societăţii Române de Anestezie şi Terapie Intensivă, 27 iulie 2020: “În România există 3.753 de paturi ATI, din care 1.356 de paturi sunt destinate exclusiv COVID-19”.

  Ne oprim aici, deşi lista cifrelor care se bat cap în cap ar putea continua.

  Cum să faci sănătate publică fără să ai informații de încredere?

De la numărul total de paturi la cel de paturi rezervate pacienţilor cu COVID-19, la numărul de ventilatoare funcţionale, autorităţile s-au contrazis din martie până astăzi şi continuă să o facă de suficient de multe ori pentru a şubrezi de tot încrederea oamenilor în cifrele oficiale.

Miniştrii, profesorii, experţii noştri nu se încurcă în calcule complexe, în ambiţii de eficientizare a banului public, în evaluarea tehnologiilor de sănătate. Nu o matematică sau o statistică prea complexă reprezintă problemele noastre. Avem unele mai pământene. În România, după cinci luni de pandemie, nu reuşim să numărăm câte paturi de Terapie Intensivă sunt în sistemul public.

Până la a adăuga paturi și instalațiile corespunzătoare, noi nu le putem număra 

Cum le organizăm mai bine, cum aducem personal suficient pentru ele – astea sunt deja probleme ce par de dificultatea întrebărilor din fizica cuantică, ţinând cont de faptul că decidenţii nici măcar nu reuşesc să le numere.

În documentul consultat ieri de Libertatea, o situaţie centralizată de SRATI, transmisă ziarului de secretarul de stat Horaţiu Moldovan, scrie că la nivel naţional sunt 3.753 de paturi, din care 2.130 în spitale COVID şi 1.550 în spitale non-COVID.


Numărul testelor pozitive, o altă problemă

Însă desconsiderarea datelor corecte, acurate, relevante este una dintre cele mai vechi boli ale sistemului medical.  Observând cum atât la 7.000 de teste, cât şi la 21.000 de teste România avea, în zile consecutive, tot în jur de 1.000 de noi cazuri de COVID-19, ziarul a încercat să obţină o explicaţie de la Adriana Pistol, epidemiolog şi director al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.

“A fost o întâmplare”, ne-a spus Pistol, deşi conduce structura responsabilă de datele de care dispunem în această pandemie.

Datele care dau ştirile zilei, datele care influenţează comportamentele oamenilor, datele care dau măsura epidemiei la un moment dat în timp.

“O întâmplare” va fi şi dacă vom reuşi să trecem de această pandemie, învăţând măcar că sănătatea publică se face cu cifre. Corecte.

sursa:libertatea.ro