Un proiect ambițios al lui Nicolae Ceaușescu, calea ferată Harlau-Botoșani, rămâne o cicatrice pe harta României. 57 de kilometri de cale ferată, un vis de conectare directă a Capitalei cu Iași și Botoșani, scurtând distanța feroviară cu 87 km, au rămas nefinalizați, un monument al unor planuri grandioase abandonate.
Lucrările, demarate în toamna anului 1987, implicau demolarea caselor localnicilor și efortul uriaș al a 400 de muncitori care au lucrat în ture la primele obiective, inclusiv la strapungerea Tunelului Harlau, cu o lungime de circa 900 m și un diametru de 9 m, un tunel nefolosit niciodată.
Proiectul, planificat pentru finalizare în trei ani, s-a oprit brusc odată cu Revoluția din 1989. Guvernele post-revoluționare au alocat doar fonduri pentru conservare, nu pentru continuarea lucrărilor, lăsând populația din zonă fără beneficiile transportului feroviar. 45,7% din populația regiunii nu are acces la rețeaua de cale ferată, un procent îngrijorător care reflectă impactul acestui proiect abandonat.
O scurtă reluare a lucrărilor între 1996 și 1998, cu o investiție de peste 20 de milioane de dolari, s-a soldat cu un nou eșec. O nouă tentativă, în 2007, a vizat doar o secțiune, Harlau-Flamanzi, cu o estimare de 1,2 milioane de lei, însă fără nicio alocare bugetară reală.
Timpul și-a pus amprenta asupra acestui proiect abandonat. Construcția s-a degradat, iar furturile de materiale feroviare au devenit o problemă penală. Visul feroviar al lui Ceaușescu a rămas neîmplinit, o amintire a ambițiilor grandioase și a oportunităților pierdute. Un proiect care ar fi putut schimba radical harta transporturilor din regiune a rămas doar o promisiune neîmplinită.
Citează doar in limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoana (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor. Decizia ONJN nr. 1598/16.09.2021. Jocurile de noroc sunt interzise minorilor.