Botoșani: Ultimul în Moldova la ocuparea forței de muncă, un pol al sărăciei în România

Botoșaniul se confruntă cu o criză profundă a ocupării forței de muncă, fiind județul moldav cu cea mai scăzută rată de angajare și unul dintre cele mai sărace din România. Mai mult de jumătate din populație nu are un loc de muncă, iar un sfert nu au finalizat zece clase, nivelul minim de educație pentru calificare. Mulți locuitori nu au niciun venit.

De peste un deceniu, Botoșaniul se află constant în partea inferioară a clasamentelor naționale privind ocuparea forței de muncă, iar anul acesta a atins un minim istoric. Conform datelor Agenției Județene de Ocupare a Forței de Munca (AJOFM), Botoșaniul este pe ultimul loc în Moldova la acest capitol, sub Vaslui. La nivel național, ocupă antepenultima poziție și este considerat unul dintre cele trei poluri ale sărăciei din țară.

Dintr-o populație de peste 380.000 de locuitori, peste 140.000 sunt pensionari și copii. Forța de muncă activă este de aproximativ 240.000 de persoane, dar peste jumătate nu au un loc de muncă. Rata de ocupare este de doar 43.7%, mulți nefiind înregistrați nici măcar ca șomeri sau în căutarea unui loc de muncă. Aceștia sunt oameni fără niciun venit, o situație persistentă din 2006, când Botoșaniul era deja pe ultimul loc în Moldova la ocuparea forței de muncă. După o scurtă ameliorare post-aderare la Uniunea Europeană, județul a reintrat în declin. În 2022, era pe penultimul loc în Moldova, cu o rată de ocupare de 45.9%, iar în 2023 a ajuns pe ultimul loc.

O problemă distinctă o reprezintă asistații social, cei cu venit minim garantat, majoritatea neavând niciodată un loc de muncă. Directorul AJOFM Botoșani, Anca Apavaloaie, precizează că sunt 2.000 de persoane în această situație. Doar 110.000 de persoane muncesc într-un județ cu o populație de peste 380.000.

Mulți dintre cei fără loc de muncă nu au studiile necesare pentru calificare, fiind condamnați la sărăcie. Pot ocupa doar posturi necalificate, slab remunerate, precum muncitor necalificat, femeie de serviciu sau angajat în agricultură. Anca Apavaloaie subliniază nivelul scăzut de educație al celor înregistrați la AJOFM, majoritatea având cel mult opt clase. Abandonul școlar este frecvent în comunitățile rurale, cele mai sărace, mulți absolvenți de clasa a VIII-a preferând munca în gospodărie sau, la 16 ani, munca sezonieră în străinătate.

AJOFM are un plan pentru remedierea situației și atingerea țintei naționale de 75% rată de ocupare până în 2027, un obiectiv ambițios. Au fost accesate proiecte cu finanțare guvernamentală și europeană, în parteneriat cu instituții, ONG-uri și antreprenori, pentru formarea, calificarea și angajarea celor fără studii și loc de muncă. Aceste proiecte complexe includ informare, consiliere, cursuri de calificare, burse, întâlniri între șomeri și angajatori. Anca Apavaloaie menționează depunerea a cinci cereri de finanțare pentru persoanele vulnerabile.